Argint

Bacterii rezistente la argint: da sau nu?

Da, însă foarte rar

O problemă care trebuie să fie luată foarte în serios, denumită de unii autori ca fiind o adevărată „bombă cu ceas”, este rezistenţa la antibiotice, favorizată, pe de o parte, de consumul nejustificat de medicamente, iar pe de altă parte de prezenţa antibioticelor în carnea de consum. Bacteriile au proprietatea de a suferi în timp mutaţii care le fac imune la atacul antibioticelor. Cercetarea medicală se străduieşte să dezvolte în permanenţă noi substanţe, însă apare pericolul ca acestea să nu mai ţină pasul cu viteza de mutaţie a germenilor patogeni. Rapoartele despre tulpinile bacteriene rezistente devin tot mai alarmante, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele joacă un rol important în infectarea rănilor. Un pericol deosebit îl reprezintă microorganismele cu care ne putem infecta în spitale (infecţii nosocomiale), acolo unde ele se pot înmulţi foarte uşor. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt Staphylococcus aureus (MRSA) şi Pseudomonas aeruginosa, care manifestă în mod frecvent fenomenul de multirezistenţă (rezistenţă la mai multe antibiotice). Ca urmare a acestui tip de infecţii, costurile cu tratamentul se ridică la cote tot mai înalte, în condiţiile în care se înregistrează durate de spitalizare tot mai lungi. Unii autori germani arată că aceste infecţii produc în Germania mai multe decese decât traficul rutier.

argint colidal Multi microbi

Pentru bacterii este foarte uşor în zilele noastre să dezvolte tulpini rezistente, atunci când omul apelează imediat la mijloace medicale puternice pentru a lupta chiar şi cu afecţiuni minore. În plus, multe medicamente combat doar simptomele, în timp ce argintul coloidal inactivează direct sursa, distrugând agenţii patogeni. „Bomba cu ceas” menţionată la începutul acestui articol stă să declanşeze o adevărată catastrofă medicală, existând temeri justificate că, în câţiva ani, antibioticele – considerate altă dată medicamentele-minune – vor deveni ineficiente pe scară largă. Din acest motiv, ne apare ca justificat să încercăm mai întâi argintul coloidal pentru tratarea şi prevenirea unor afecţiuni, de exemplu în cazul răcelilor. Inhibarea inflamaţiilor şi însănătoşirea rapidă cu ajutorul acestei substanţe au fost descrise de mulţi autori, în numeroase lucrări.
Însă şi în cazul ciupercilor se înmulţesc indicaţiile referitoare la apariţia fenomenului de rezistenţă împotriva remediilor medicale dezvoltate pentru combaterea lor (antimicoticele).
De aceea, are o semnificaţie deosebită faptul că argintul coloidal acţionează şi împotriva agenţilor patogeni care prezintă rezistenţă la antibiotice. Explicaţia acestui fapt este simplă: deoarece argintul acţionează pe mai multe planuri, (influenţarea lanţului respirator al bacteriilor, distrugerea integrităţii peretelui celulei bacteriene, împiedicarea reproducerii ADN-ului), rezistenţa nu poate apărea decât cu mare greutate, faţă de situaţia în care acţionează un singur mecanism, aşa cum se întâmplă în cazul antibioticelor şi antimicoticelor.
Fireşte însă că nici argintul coloidal nu este un medicament-minute sau un panaceu. Există cercetători care au pus în evidenţă câteva cazuri de rezistenţă la argint, printre care se numără unele tipuri de enterobacterii (din flora bacteriană intestinală) şi Klebsiella pneumoniae (bacilul Neumann, declanşator de inflamaţii ale tractului respirator). Prof. dr. J.P. Guggenbichler (Germania) menţionează trei asemenea bacterii: Citrobacter freundii (care poate declanşa infecţii ale căii urinare, Proteus mirabilis şi Enterobacter cloacae (care este tot parte a florei intestinale şi poate declanşa inflamaţii purulente în afara intestinelor).
Modalitatea de apariţie a rezistenţei la argint a fost cercetată de oamenii de ştiinţă prin izolarea unor tulpini bacteriene din minele de argint. Aceste bacterii sunt susceptibile de rezistenţă la argint, întrucât ele nu ar putea rezista în acel mediu. Cercetătorii au aflat că aceste bacterii depun argint în peretele lor celular exterior şi pot scăpa astfel de acţiunea vătămătoare asupra lor. Există însă şi o altă explicaţie: bacteriile rezistente la argint formează prin mutaţii un fel de pompe care elimină ca printr-o ecluză ionii de argint, înainte ca aceştia să devină periculoşi pentru germenul patogen.

www.salutifer.ro (după un material de Josef Pies)

Înapoi la listă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.