Cupru

Coronavirusul uman HuCoV-229E anihilat de cupru

Studiu realizat în 2015 de Universitatea din Southampton, Anglia, şi două asociaţii americane

Îngrijorarea cauzată de propagarea coronavirusurilor umane preocupă intens lumea ştiinţifică în ultimii ani.  Coronavirusurile umane responsabile de sindromul respirator acut sever (SARS) şi sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) au stat, începând cu anul 2003, la originea unei serii de cercetări care au vizat metode pentru împiedicarea eficientă a extinderii focarelor.

În studiul care poate fi găsit aici s-a analizat persistenţa coronavirusului uman HuCoV-229E pe suprafeţe comune activităţii omului şi s-a constatat că agentul patogen rămâne infecţios chiar şi după 5 zile pe suprafeţe din teflon, PVC, ceramică, sticlă, cauciuc sau oţel inox.

Persistenţa coronavirusului infecţios uman pe suprafeţe comune. Deşi concentraţia iniţială a fost destul de scăzută, virusul s-a menţinut timp de 5 zile pe toate suprafeţele. Prin urmare, contaminarea de pe suprafeţe de materiale comune cu încărcare virală foarte scăzută poate reprezenta un risc considerabil de răspândire a infecţiei în caz de atingere şi transferare pe mucoase.

Expunerea la cupru afectează însă ireversibil morfologia virusului şi îl inactivează rapid, în mai puţin de o oră. În cadrul cercetării realizate pe cultură de celule pulmonare umane, coronavirusul uman HuCoV-229E a fost expus unor suprafeţe din aliaje ale cuprului, constatându-se o creştere a ratei de inactivare şi distrugere ireversibilă a ARN-ului viral direct proporţională cu procentul de cupru din aliaj.

Inactivarea rapidă a coronavirusului uman apare pe suprafeţele de alamă şi nichelină (Cu+Sn+Ni). Coronavirusul a fost inactivat în 40 min pe alamă şi 120 min pe nicheline conţinând mai puţin de 70% cupru. Analiza relevă un decalaj iniţial urmat de o inactivare rapidă. Oţelul inoxidabil şi nichelul nu au demonstrat nicio activitate antivirală, deşi o activitate antivirală uşoară a fost observată pe zinc (aceasta a fost semnificativă doar la 60 min)

Cercetătorii sugerează că aliajele din cupru ar putea fi utilizate ca mijloc de împiedicare a transmiterii virusurilor respiratorii pe suprafeţele şi amenajamentele aflate în zonele intens circulate, pentru a proteja sănătatea publică. De asemenea, utilizarea suprafeţelor cu proprietăţi antivirale în asistenţa medicală ar putea contribui la reducerea răspândirii infecţiilor. Studiile anterioare ale aceluiaşi laborator au arătat că eliberarea ionilor de cupru este esențială pentru eficacitatea suprafețelor de cupru în distrugerea bacteriilor şi inactivarea norovirusului şi că inactivarea coronavirusurilor pe suprafețe de cupru 100%  se datorează în principal efectului direct al ionilor de cupru.

Eficienţa cuprului a fost reconfirmată recent, inclusiv pe coronavirusul SARS-CoV-2 care cauzează COVID-19. Într-un studiu publicat de New England Journal of Medicine (NEJM) pe data de 17 martie 2020, se arată că viabilitatea coronavirusului SARS-CoV-2 este minimă – de ordinul orelor – pe suprafeţele din cupru. Prin comparaţie, pe suprafeţe cum sunt plasticul sau oţelul inox, viabilitatea este de ordinul zilelor.

 

Înapoi la listă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.