Utilizarea argintului coloidal pentru animale

Afectiuni la animale

Argintul coloidal este un ajutor pentru animalele bolnave în aceeaşi măsură ca şi pentru oamenii bolnavi şi se utilizează intens în medicina veterinară. Despre tratamentele aplicate animalelor bolnave au apărut în ultima vreme nenumărate relatări. Pe diferitele forumuri de pe internet având animalele ca tematică sunt descrise tot mai multe succese în tratamente. În cazul majorităţii animalelor, argintul coloidal se poate utiliza şi ca agent de îngrijire cu efect antiseptic. Tratăm animalele noastre de curte (pisici, papagali, arici) şi cele din vecinătate (iepuri, câini, cai, capre) exclusiv cu argint coloidal.
Până în prezent există informaţii despre tratarea cu argint coloidal pentru următoarele animale:
Insecte: albine
Amfibii: broaşte şi tetrapode amfibiene
Reptile: şopârle, şerpi
Rozătoare: chinchilla, iepuri, iepuri de casă, iepuri pitici, cobai, şobolani, şoareci
Rumegătoare: bovine, oi, capre
Cabaline: ponei, lame, cămile
Păsări cântătoare: canari, piţigoi
Papagali
În plus, pe internet se găsesc şi numeroase alte relatări despre tratamente aplicate pe struţi, căprioare, cerbi şi diverse alte animale sălbatice     din crescătorii îngrădite, precum şi despre tratamente pe lame şi cămile, cu rezultate pozitive.
Deşi argintul coloidal se administrează animalelor, din motive practice, prin intermediul apei de băut, cel mai bine este ca administrarea să se realizeze fără diluare. Acest lucru este însă posibil numai pentru unele animale de casă docile sau pentru animale mici. În cazul animalelor mari sau sălbatice, administrarea directă eşuează practic întotdeauna.
Amestecarea argintului coloidal în hrană nu o considerăm ca fiind optimă, deoarece argintul coloidal îşi pierde relativ repede eficienţa în acest caz. Uneori însă, aceasta este unica posibilitate.
Experienţă suficientă avem cu următoarele animale şi cu afecţiunile/simptomele enumerate mai jos, pentru care argintul coloidal se poate utiliza relativ neproblematic.
Pentru cai în caz de abces şi eczeme, oftalmie, ariceală, puncte de frecare de la şa, bătături, împotriva streptococilor, în caz de vătămări bucale, probleme la copite, răni cronice şi răni de muşcătură.
Pentru rumegătoare, în special vaci de lapte, în caz de inflamaţie a ugerului sau de vătămări.
Pentru pisici şi câini, în caz de rinită felină şi toxoplasmoză; în caz de abces, eczeme, acnee felină, cădere de blană şi răni cauzate de muşcături; în caz de gingivită şi halenă bucală; în caz de vătămări cauzate de zgârieturi şi muşcături, micoze, iritaţie cauzată de mâncărimi, descuamări; răni pe labe, probleme la gheare şi muşcături de căpuşe, inflamaţii la nivelul ochilor şi urcior, pentru îngrijirea urechilor; pentru inflamaţia prepuţului; răceală, diaree.
Pentru rozătoare în caz de oftalmie, guturai şi răceală, răni şi vătămări cauzate de muşcături, inflamaţii ale sacului lacrimal, iritaţie cauzată de mâncărimi, diaree, tuse, guturai cronic, pododermatită, abces, stomatite ulceroase, afecţiuni ale pielii şi micoze, coccidie.
Pentru reptile în caz de vătămări şi muşcături.
Pentru păsări în caz de vătămări, iritaţie cauzată de mâncărimi, diaree, abces, afecţiuni ale pielii şi micoze,  psitacoză (boala papagalilor).

Argintul coloidal se utilizează intern şi extern:
În caz de vătămări şi răni de toate tipurile, cum sunt rănile produse prin zgâriere, muşcare, arsuri, scurmare etc., dar şi de apariţie a unor puncte de frecare provocate de şei sau de alte obiecte, se pulverizează argint coloidal pe locul afectat. Acesta nu se va inflama şi se va vindeca rapid. În cazul vătămărilor mai ample sau al rănilor cronice, se aplică o compresă îmbibată care se fixează cu plasturi, dacă este necesar. Concentraţia normală utilizată este de 25 ppm.
În cazul unor probleme de piele, cum sunt acneea felină, micoza, eczemele, iritaţia cauzată de mâncărimi ş. a., precum şi în caz de inflamaţie a ugerului la vaci, se picură şi se distribuie sau se pulverizează pe locul afectat cu argint coloidal. Concentraţia normală utilizată este de 25–50 ppm, iar pentru animale mari de 100 ppm.
În caz de inflamaţii şi vătămări la nivelul ochilor, urechilor sau nasului, se picură în ochi, urechi sau nas. Concentraţia normală utilizată este de 25 ppm.
În caz de inflamaţii la nivelul maxilarelor, botului şi gingiilor, argintul coloidal trebuie să fie ingerat; aceeaşi metodă se utilizează şi în caz de vătămări la nivelul botului/ciocului şi împotriva respiraţiei urât mirositoare. Concentraţia normală utilizată este de 25 ppm.
În caz de infecţii, cum ar fi guturai, răceală, gripă, diaree etc. se administrează câteva zile argint coloidal în doză mărită.

Relatări pe internet despre experienţe cu argint coloidal:
1.    Un câine cu gangrenă s-a însănătoşit într-un timp foarte scurt după un tratament intern şi extern cu argint coloidal.
2.    Un câine cu infecţie la faringe a scăpat de afecţiune după un tratament de trei zile cu coloid de argint.
3.    Şase mânji au fost trataţi cu succes cu apă de argint împotriva diareei (Escherichia coli).
4.    La o iapă cu infecţie de uter s-a depistat încă prezenţa de agenţi patogeni după o lună de tratament cu antibiotice. După un tratament de trei zile cu argint coloidal, s-a constat dispariţia bacteriilor.
5.    O pisică având o zgârietură la ureche provenită dintr-o încăierare prezenta puroi în rană la interval de o săptămână, deşi era tratată cu o alifie de la medicul veterinar. După un tratament de două zile cu argint coloidal s-a vindecat complet.

Dozarea la animale
Deoarece putem avea un tablou clinic foarte amplu, de la diaree, paraziţi cutanaţi şi infecţii până la vătămări, tratamentul cu argint coloidal trebuie adaptat la situaţia respectivă. Dozarea variază în funcţie de mărimea animalului şi, fireşte, de gravitatea afecţiunii.
Prezentăm mai jos o reţetă aproximativă de administrare:
Amfibii: broaşte şi tetrapode amfibiene    2 x 1 ml 15 ppm
Reptile: şopârle, şerpi    2 x 2 ml 15 ppm
Păsări cântătoare, păsări mici: canari, papagali, găini raţe    2 x 2 ml 15 ppm
Rozătoare: chinchilla, iepuri, iepuri de casă, iepuri pitici, hamsteri    2 x 5–10 ml 15 ppm
Pisici, câini mici    2 x 5–10 ml 25 ppm
Câini mari, oi, capre    2 x 30 ml 25 ppm
Ponei, cai, bovine    2 x 30 ml 25–50 ppm

În cazul animalelor sălbatice (inclusiv al animalelor de casă sălbăticite) administrarea nediluată, ideală, a argintului coloidal este adesea irealizabilă. Există însă suficientă experienţă acumulată din relatări care arată că argintul coloidal poate fi administrat şi în „apa normală”, adică în apa de băut. Problematică este însă amestecarea argintului coloidal în hrană (de ex. pentru pisici sau câini). Însă şi aici au apărut în ultima vreme mai multe cazuri pozitive.
În cazul aplicării exterioare se poate utiliza o concentraţie de 25–50 ppm, indiferent de tipul de animal şi de mărimea acestuia, în funcţie doar de mărimea zonei afectate de pe piele. Pentru animalele mari este preferabilă fixarea unei comprese îmbibate cu argint coloidal, faţă de pulverizare sau aplicare.
Reacţia la tratamentul rănilor cauzate de muşcături, sfâşieturi, scurmare şi arsuri este la fel de favorabilă şi rapidă ca şi în cazul oamenilor. În momentul de faţă, alte date experimentale despre tratamente pe animale există doar cu caracter disparat; printre acestea se numără tratamente pentru inflamaţii ale ugerului la vacile de lapte, epidemii la pisici, rinite feline, ariceală şi ciuma câinilor tineri.

Administrarea la animale
–    Pulverizare pe piele cu flaconul cu pulverizator.
–    Aplicare şi fixare a unei comprese îmbibate pe pielea rănită, pe rana deschisă sau pe blană.
–    Frecare cu comprese îmbibate pe piele sau pe blană (inclusiv pe uger sau pe partea interioară a urechii).
–    Picurare cu pipeta în rana deschisă, în urechi sau 1 picătură în ochi.
–    Injectare în bot sau în cioc cu o seringă din plastic având un furtun din silicon introdus pe vârf.
–    Amestecare în hrană (numai ca soluţie extremă de urgenţă, dacă nu există altă posibilitate).
–    La bovine, o modalitate de administrare uşoară şi fără probleme este cea vaginală.

Werner Kühni, Walter von Holst